În marketing, termenul de ”conținut” e folosit în prezent pentru a denumi diverse materiale digitale (texte, imagini, video, podcast) create pentru social media (în principal) dar și pentru websites, blogs, publicații online, newsletters.
Și termenul acesta mă zgârie pe creier.
Pentru că e o contradicție atât de mare între sensul propriu-zis al cuvântului și felul în care e utilizat astăzi.
Spre exemplu, conținutul unei sticle este apă. Sau conținutul unei cărți este o poveste.
Dar dacă le denumești pe ambele ”conținut” le reduci la o trăsătură a lor care nu e definitorie și anume proprietatea de a umple un spațiu gol. Pentru că apa nu e definită de faptul că umple o sticlă. Iar povestea nu este ceva ce umple paginile unei cărți.
Folosind denumirea generică de ”conținut”, focusul se mută de la esență la forma pe care o umple.
Nu te mai întrebi ce am de spus — te întrebi ce tip de conținut postez azi. Și e o diferență uriașă.
Înainte de „conținut” existau: povești, argumente, demonstrații, recenzii, anunțuri, explicații.
Fiecare dintre aceste cuvinte transmite un scop clar și te face să te gândești automat cui te adresezi.
Când scopul e să creezi „conținut”, te concentrezi să umpli un spațiu gol cu orice, nu mai contează cu ce.
Dar dacă am înceta să ne mai gândim că trebuie umplut un gol? Oricum internetul e plin deja!
Dacă am reformula puțin și ne-am gândi așa:
- ce idee vreau să împart cu alții astăzi?
- ce parte din procesul meu de lucru vreau să arăt și altora printr-un video?
- ce mi-ar plăcea să explic în detaliu scriind un text mai amplu pe blog?
- ce imagini i-ar ajuta pe clienții mei să descopere mai bine produsul meu?
Nu-i așa că rezultatul are mai multă substanță? Și parcă întreg procesul devine automat mai ușor iar rezultatul este mai util. Simți că aduci valoare nu doar creezi ceva fără vlagă.
Ce alte cuvinte pe care le auzi des te zgârie pe tine pe creier?
